În timp ce Câmpulungul se luptă cu străzi rupte, proiecte blocate și investiții rătăcite pe drum, Primăria a descoperit adevărata prioritate strategică a orașului: pontajul profesorilor. O adresă oficială trimisă școlilor cere prezența cadrelor didactice, ca și cum educația ar fi o secție subordonată municipalității, iar primărița – un diriginte suprem cu drept de absențe. Sindicatul a fost nevoit să explice, ca unui elev repetent la legislație, că școala nu e subordonata Primăriei, iar condica nu e instrument de guvernare. În timp ce profesorii sunt luați la control, problemele reale ale orașului rămân… absente.
La Câmpulung, administrația locală a inventat un nou sport olimpic: vânătoarea de profesori prin condică. Primărița a descoperit, cu o gravitate demnă de un Consiliu de Securitate, că adevărata problemă a orașului nu sunt străzile rupte, proiectele blocate sau investițiile ratate, ci… prezența cadrelor didactice.
Într-un elan administrativ rar întâlnit, Primăria a cerut școlilor să trimită pontajele profesorilor, ca și cum educația ar fi o secție a municipalității, iar cancelaria — un birou de subsol unde se numără șuruburi.
Sindicatul a reacționat prompt, explicând calm ceea ce legea spune clar: școala nu e subordonata Primăriei, iar profesorii nu sunt angajații administrației locale. Cu alte cuvinte, „condica” nu e instrument de guvernare.
Dar ce mai contează legea, când ai ambiția de a transforma Primăria într-un Inspectorat Școlar Paralel? Când nu poți controla infrastructura, controlezi… prezența la ore.
Câmpulungul are nevoie de administrație, nu de un diriginte care verifică dacă profesorii au ajuns la timp. Iar înainte de a cere condica altora, poate ar fi util un exercițiu de prezență la administrație.
